Cristian Marinescu: 25. document şi existenţa prin rezistenţă

Lucrul cu perioade istorice şi detalii de fineţe care evocă un imaginar ajută dezvoltarea unei cinematici. O imagine destul de cuprinzătoare încât să devină un ansamblu. Istoria îşi manifestă reapariţia prin niveluri de rezonanţă şi se pierde într-o melancolie a apusului. Atelier 030202 devine creuzetul perfect pentru redevenirea memoriei a 25 de ani de la căderea sistemului comunist în ultima expoziţie documentară.

Proiectul 25. document reproduce un manifest foarte bine localizabil cuantic, prin participaţie fără anticipare: dosarele Revoluţiei stau drept model istoric, dar nu se mai încadrează în parametri de vizionarism actuali. Astfel, interpretările nu au de ce să fie fecunde, fiindcă nu dorim o altă istorie a comunismului. Artiştii-martori ai acestui moment sunt Titi Amzar, Ioana Ciocan, Andu Dumitrescu, Niek Hermans, Ofelia Iosub, Adina Mocanu, Alexandra Sand, Gabi Stamate, Aurel Tar şi Mihai Zgondoiu, curator & coordonator.

1

Nu mai reprezintă un paradox faptul că vernisajul a stârnit mai ales publicul sub 30 de ani, a căror genă e singura care mai poartă greşelile de tipar ale constituţiei socialiste fără să simtă efectele propriu-zise tatuajului. Acest nou marcator vorbeşte despre o prezenţă inteligentă, despre copiii indigo, acei oameni prematur făuriţi maturi prin raportarea la un trai de viaţă predominant politic.

2

Modalităţile de storytelling au fost exploatate la maxim, de la instalaţie, la pictură şi chiar performance. Camera principală a găzduit sub lumina refractorului toată evidenţa fizică, documentaţia propriu-zisă. De la afişele de propagandă revoluţionară ale lui Andu Dumitrescu şi Ofelia Iosub, ambele încărcate de certitudinea concretizării unei nevoi şi nesiguranţa unei perspective. Pata de culoare joacă un rol important în delimitarea câmpului operaţional şi a elementelor care îl compun ca întreg. O presiune primordială îşi pune amprenta, luând forma sacrificiului pentru şi cu grija supravieţuirii şi perpetuării nucleului nobil.

3

Brigada Presidencial a lui Aurel Tar ne arată faţeta privilegiată a sistemului printr-o serie de portrete iconice idealizate. Marcajul identitar cu formaţiuni de stele (numărul de mandate ale fiecărui personaj) realizează termenii de comparaţie pe care românul de rând nu a reuşit niciodată să îi analizeze şi gestioneze, nefiind impresionat politic.

4

Aportul intim al Ioanei Ciocan devine interpersonal odată cu expunerea celor trei diorame negre care înfăţişează Revoluţia văzută prin ochii unui copil pe parcursul desfăşurării. Aparent, o poveste suficient de simplificată pentru a fi spusă unui public infantil, mesajul este de o apăsare inimaginabilă; cu toate că expunerea obsidiană este facilitată de concept, cu greu putem pătrunde în universul traumatic.

Fotografia joacă un rol important ca mijloc reducţional al mesajului – informaţia dată este una precisă, nelăsând loc prea multor intervenţii a-concept în afara caracterului de jurnal. Este cazul câtorva din unicele fotograme recuperate ale lui Niek Hermans sau cum arăta Decembrie 1989 prin ochii unui străin.

5

Freamătul revoluţiei prin participaţie este bine reprezentat ca factor înăbuşit, pe cale să erupă, şi în lucrarea lui Gabriel Stamate, Capsula timpului. Cele 25 de borcane sunt entităţi lipsite de conţinut, reprezintă anii unei tranziţii care se prelinge la nesfârşit sub uniforma tricolorului, tern prin foto-expunere. Tot aici intră şi seria de instalaţii video care consultă momente practice precum Zborul.20 al lui Mihai Zgondoiu (aruncarea de manifeste din elicopter), un adevărat îndreptar despre manifest.

6

Adina Mocanu & Alexandra Sand readuc totul la starea naţiunii, la momentul foarte actual al încercării de a şterge o filă întunecată a istoriei patriotice decât o cosmetizare a ei. Happening-ul lor vorbeşte despre o speranţă orbesc antrenată în direcţia spălării unei reputaţii greşit înţelese ca fiind personale. Întregul mecanism gravitează prin reinterpretarea mitului supravieţuitorului, acest reenactment jucându-se mult mai cerebral, cu o adâncire afectivă mult mai ascunsă şi ce efecte nedeterminabile pe termen lung.

7 8

Rigoarea ştiinţifică depusă în acest proiect ne oferă un aspect din cronica istoriei recente de valoare inimaginabilă. Expoziţia poate fi vizitată până pe 11 martie 2015 la Atelier 030202.

Cristian Marinescu, tânăr istoric de artă, fondatorul Grupului de Analiză a Artei şi Esteticii şi deţinătorul blog-ului Vanitologia. Poet, artist grafic, jurnalist de artă şi fotograf, cu afinităţi pentru concepte clasice, mature, dar şi contemporane. Wannabe art manager & curator, datorită contactului susţinut cu lumea ideilor şi proiectelor culturale.

Fotografii de Cristian Marinescu.