Sebastian Clej: Self-interview

18554757_10210827277492709_692638380_n

self-interview?

mai bine să îl numim un interviu cu răspunsuri fără întrebări – la fel ca în viaţă, nu există întrebări dar ne place la nebunie să le creăm

să vorbesc despre mine nu ştiu. sau am uitat. uit lucruri şi nu ştiu dacă să mă bucur sau nu

mă plimb cu sau fără căşti. prefer cu. să ascult muzică ca să fac cel puţin două lucruri odată. sau cel puţin aşa îmi place să mint

4

ironia

pentru că scria: ‘servim x cu sau fără rahat’

csf ncsf

de ce multe imagini au o tentă lo-fi? consider că asta mă reprezintă mai bine la momentul actual şi exprimă cel mai bine starea pe care încerc să o surprind

3

prefer o îmbrăcăminte confortabilă. atunci când mă plictisesc prea tare de ce e în jur fug. sau ca să pot dormi noaptea

prefer noaptea, ziua mă distrage şi sunt distras

pot să îţi răspund prin asta. radiez declin la puterea minus unu. în numele tatălui, al fiului şi sfântului duh. fără amin dar cu majuscule. probabil m-am săturat de atâtea construcţii. hai, când mai ridicăm un nou bloc comunist? în serios că în joacă nu ne place. nu mai e la modă dar tot ridicăm. ne ridicăm pe noi. dar fără piroane că vorba aia ‘cui pe cui se scoate’. în sine şi în afara sinusului. dezlegăm ca să avem ce lega şi legăm ca să avem de legat. legături nu există dar le facem noi. ce poate fi mai frumos decât a face legături acolo unde nu e niciuna? dacă sunt ironic sau nu, nu ştiu. tu decizi, ‘cheia e la tine’. nu mai reţin exact cine a zis asta cu cheia dar e funny. parcă îmi imaginez aşa o față comunistă cu degetul arătător înspre tine şi zice “cheia e la tine”. poftim? de când, unde, ce, cum?

pentru că nu înţeleg oamenii care caută atât de mult nişte sensuri care de fapt nici nu sunt acolo, nu există

dar lasă-mă să îţi răspund cu o întrebare. de ce stereotipizam atât de mult? sau de ce exagerăm atât de mult că noi ştim tot?

sunt sceptic şi agnostic. legat de asta, e trist când respecţi religia însă ea nu te respectă. mă refer la oamenii care o reprezintă. ştii bancul cu fariseii? brb să îmi iau carneţelul. nu sunt bun la bancuri. n-am fost niciodată. eventual glume. dar nu hubba bubba. seci. precum cojile de seminţe fără sare. eram singurul de la bloc care le cumpără. mi-au plăcut basmele când eram mic însă nu am crezut niciodată în cel cu sarea. nu le mai citesc fiindcă sunt deja în unul. pe instagram poţi afla mai multe detalii. cât despre scris, momentan las lentila. lentila cu post-basmul ei

cică a face înseamnă a fi. dar a fi nu înseamnă nimic. faci ce vrei. ce îţi place. şi aia e. ce atâta gândire?

1

<mai-rău-ca-de-mamă.mp3>

fiindcă non-culoarea şi absenţa culorii dau valoare culorii

un negru în sine nu e un negru în sine. (râd)

cred că îmi plac prea mult contradicţiile şi excepţiile de la regulă

lanţ. mă arunc în faţă şi pe spate. mai merg un pic şi pac, m-am găsit în oglindă. mai ceva ca în realitate. realitate? depinde de tine. dimineaţa înapoi la lanţ

nu înjur decât de dragul esteticii. uneori e frumos şi cu simţ. bun simţ. prea bun ca să fie adevărat. aici, desigur, glumesc.(…) de ce am zis desigur? puteam să zic doar că glumesc

prefer să mă opresc aici ca mâine să o iau de la capăt. cum? nu ştiu, vom vedea mâine

5

şi da, adevărat, am două conturi de instagram. dacă vrei să vezi mai multe despre o parte din ce fac îl voi lăsa pe cel mai nou:

https://www.instagram.com/saadconcepts/

găseşti şi ceva clipuri scurte. pentru ceva mai lung poţi verifica pagina de facebook:

https://www.facebook.com/saadconcepts/

2

Sebastian Clej a studiat filosofia timp de 3 ani la University of Aberdeen, Marea Britanie, după care s-a transferat în Londra la St Mary’s University pentru a studia estetica şi filosofia artei. A început să înveţe editarea video în generală la vârsta de 12 ani iar apoi s-a axat pe fotografie, toate acestea ca la momentul actual să se focuseze mai mult pe partea de estetică audio-vizuala şi postproducţie. 

Toate imaginile sunt create de Sebastian Clej. Copyright the author.